Acum a inceput distractia legala.

Amuzant totusi cum totul se schimba, foarte repede.
Acum 2 zile,aveam inca 17 ani, ma strecuram prin cluburi, cumparam tigari si alcool .
Dar toata astea fara nici cea mai mica probleme.
Imi este dor de vremurile cand imi cereau buletinul, si pur si simplu ma uitam lung la ei si faceam cale intoarsa, daaar a trecut atat de multa vreme de atunci.
18 ani, pot sa beau LEGAL, pot sa intru in orice club vreau eu LEGAL, pot sa-mi cumpar tigari la fel de LEGAL.
-Un dunhil albastru lung,va rog!
-Aveti 18 ani?!
(Cand voi fi intrebata, voi spune ca nu. Doar de dragul de fi iar 'minora'.
Cei mai frumosi ani incep acum?! Nu.
Au trecut,si au inceput altii.
Orice sfarsit are si un inceput, inceputul maturizarii, pe bune!

17 infinit.

Chiar asa,va fi 17 infinit, alti spun ca 14 e varsta ideala, altii ca 16, altii pur si simplu 18.
Eu ma bucur si ma voi bucura toata viata, de atat.
Doar 17.
Acum o melodie pe care o ador.

"prietenie plajă foc dragoste putere tinereţe fum."

Oboseala

Da, chiar sunt obosita. Mai sunt 21 de zile, o sa fiu 'legala' , majora. Si nu, nu vreau ... imi place as fiu copil , imi place sa merg in club sa fiu cea mai mica ( cel putin din 'gasca' mea ) , sa beau , si sa beau si sa nu ma opresc, sa dansez incontinuu, sa ajung acasa pe lumina,sa stau in pat, sa ma uit la telefon si sa ma gandesc: " acum ce sa fac?nu mi-e somn!" , e ora 7,nu am nimic de facut, nimic de zis, toata lumea doarme...numai eu nu,nu pot, nu vreau sa inchid ochii, inca sunt tanara, da...probabil ca avem toti o viata monotona,dar eu ma bucur de ea, de o tigare,de o cafea, de o sticla de cola la 2 jumate, de hamsterii mei,de telefonul meu, de mp3-ul meu,de guma mea care am senzatia ca ma arde pe limba,de noua mea carte,de filozofille mele, de aberatiile de care nu mai scap, de sarutul lui.
Da,ma bucur de cele mai stupide lucruri poate, dar acum sunt fericita, fiind doar un copil,doar o minora,dar zilele trec...si mi-e frica deja,singurul lucru bun, o sa-mi schimb buletinul, nu cred ca exista persoana care sa se bucure de poza din buletin,eu sigur nu ma bucur de ea, in mai putin de 4 ani,m-am schimbat foarte mult...mai mult decat ma asteptam,mai mult decat vroiam.
Mi-e frica, nu vreau, nu exista nici o sansa sa ma intorc in timp sa raman copil?